Printre soluțiile pentru a reduce blocajele de trafic pe DN1 din Valea Prahovei, Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, propune, temporar, un drum forestier în zona Azuga, până la finalizarea autostrăzii Comarnic Brașov.
Drum nou pe Valea Prahovei
Ministrul mai spune că la Sinaia există un drum paralel cu drumul național, care ar putea fi reabilitat.
Cele două variante ocolitoare Comarnic și Bușteni, în regim de autostradă, ar rezolva problema aglomerației de pe Valea Prahovei.
V-ar putea interesa și:
- Cum să prelungești viața bateriei unei mașini electrice
- Tesla, cea mai rapidă creștere în topul celor mai valoroase branduri din lume
- Renault Zoe 2020: prețuri și autonomie
- eMAG lansează livrarea cu mașini 100% electrice
„În paralel (cu debutul construcției sectorului de autostrada Comarnic-Brașov, n.r.), rezolvăm pe termen scurt, până când se construiește autostrada, drumurile pentru micul trafic, pentru a decongestiona acest sector. (…) La Sinaia avem un drum paralel cu drumul național identificat de autoritățile locale și acolo putem să îl reabilităm și salvăm câțiva kilometri. In zona Azuga am identificat un drum forestier care poate fi folosit că și ruta alternativă, iar cele două variante ocolitoare, Comarnic și Bușteni, ele sunt deja prinse în master-plan pe fonduri europene și ele pot fi realizate înaintea autostrăzii. (…) Acolo se blochează traficul, trebuie să recunoaștem acest lucru, iar construirea celor două variante ocolitoare, Comarnic și Bușteni, în regim de autostrada, ar rezolva problema aglomerației și a gatuirii traficului în zona respectivă”, a precizat ministrul Transporturilor, la Radio România Actualități.
V-ar putea interesa și:
- Românii își doresc mașini electrice, însă prețul este o barieră
- Germania a devenit cea mai mare piață pentru mașini electrice
- Brent Valmar: 2020 va fi anul de revoluție al mașinilor electrice în România
Lucian Bode a precizat că una din soluțiile luate în calcul de Guvern pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Brașov este finanțarea de la buget, deoarece România își permite să investească peste 300 de milioane euro anual pentru acest proiect.