Consecințele conducerii cu un nivel scăzut de lichid de răcire pot fi grave și pot duce la deteriorări costisitoare ale motorului. De asemenea, nu amestecați lichidele de răcire (antigeluri) de culori diferite.
Consecințele conducerii cu un nivel scăzut de lichid de răcire
Iată câteva dintre cele mai frecvente probleme care pot apărea:
- Supraîncălzirea motorului: Aceasta este cea mai imediată și evidentă consecință. Când nivelul de lichid de răcire este scăzut, motorul nu se mai răcește corespunzător, ceea ce duce la creșterea temperaturii.
- Deformarea chiulasei: La temperaturi foarte ridicate, chiulasa se poate deforma, ceea ce poate duce la pierderi de compresie, scăderea puterii motorului și consum crescut de combustibil.
- Fuzionarea garniturii de chiulasă: În cazuri extreme, garnitura de chiulasă se poate topi, permițând amestecului de apă și ulei să treacă între chiulasă și bloc motor. Aceasta poate duce la deteriorarea gravă a motorului și necesitatea unei reparații costisitoare.
- Defectarea pompei de apă: Lipsa lichidului de răcire poate forța pompa de apă să lucreze în condiții extreme, ceea ce poate duce la uzura prematură și la defectarea acesteia.
- Griparea motorului: În cel mai rău caz, supraîncălzirea poate duce la griparea motorului, ceea ce necesită o recondiționare sau chiar înlocuirea completă a motorului.
Simptome care pot indica un nivel scăzut de lichid de răcire la motor:
- Temperatura motorului care crește peste valoarea normală
- Abur care iese din capota motorului
- Lumina de avertizare a temperaturii motorului care se aprinde
- Scăderi de putere ale motorului
- Zgomote neobișnuite provenite de la motor
Pentru a evita aceste probleme, este important să verificați periodic nivelul de lichid de răcire și să îl completați atunci când este necesar.
De asemenea, este recomandat să verificați sistemul de răcire al motorului în mod regulat pentru a depista eventualele scurgeri sau alte probleme.
Asigurați-vă că utilizați tipul corect de lichid de răcire, conform specificațiilor producătorului autovehiculului.
Ce culori au antigelurile (lichidele de răcire):
- Albastru, galben, verde: Aceste nuanțe sunt asociate de obicei cu antigelul monoetilen-glicol, care este cel mai vechi tip și cel mai des întâlnit.
- Roșu, roz, mov: Aceste culori indică, în general, antigelul propilen-glicol, care este considerat mai puțin toxic și mai ecologic decât cel pe bază de etilen-glicol.
Amestecarea lichidelor de răcire de culori diferite nu este recomandată din mai multe motive:
- Compoziție chimică diferită: Fiecare culoare de lichid de răcire are o compoziție chimică specifică, cu aditivi diferiți care îndeplinesc funcții precum protejarea împotriva coroziunii, lubrifierea pompei de apă sau îmbunătățirea transferului termic. Amestecarea acestor aditivi poate duce la reacții chimice neprevăzute, care pot forma depuneri în sistemul de răcire, pot reduce eficiența acestuia sau chiar pot deteriora anumite componente.
- Standarde diferite: Culorile lichidelor de răcire sunt asociate cu anumite standarde (G11, G12, G12++ etc.), care definesc specificațiile tehnice ale produsului. Amestecarea lichidelor de răcire care respectă standarde diferite poate duce la o pierdere a proprietăților de protecție și la formarea de geluri sau coagule.
- Risc de deteriorare a motorului: Consecințele amestecării lichidelor de răcire pot fi grave și pot duce la supraîncălzirea motorului, deteriorarea garniturii de chiulasă, blocarea pompei de apă sau chiar la griparea motorului.
Castrol lansează Castrol ON, un lichid de răcire a bateriei EV
De ce culoarea antigelului contează:
Culoarea este doar un marker vizual care indică, în general, tipul de antigel folosit (monoetilen glicol sau propilen glicol) și standardul pe care îl respectă.
Nu toate culorile sunt compatibile: Chiar dacă două lichide de răcire au aceeași culoare, ele pot avea compoziții chimice diferite și pot fi incompatibile.