Zona Transfăgărășan, inclusiv Bâlea Lac, se confruntă cu provocări majore legate de turismul de masă: trafic intens, lipsa infrastructurii adecvate pentru parcări, prezența comerțului necontrolat și impact asupra mediului în cadrul unei arii naturale protejate.
În aceste condiții, experiența turiștilor nu corespunde standardelor unui turism autentic și sustenabil, iar impactul asupra naturii și siguranței vizitatorilor este semnificativ.
Mai multe voci din societatea civilă și din sectorul turistic au propus introducerea unei taxe de acces pe Transfăgărășan, fondurile colectate urmând a fi utilizate pentru:
- amenajarea unor parcări funcționale și sigure;
- selecția și reglementarea operatorilor comerciali;
- dezvoltarea unui turism autentic, bazat pe experiențe locale și respectarea tradițiilor culturale;
- protecția mediului și a faunei sălbatice.
Transfăgărășanul și Transalpina sunt puncte de referință pentru promovarea României ca destinație turistică. Zona Bâlea Lac necesită o sistematizare mai atentă, pentru a evita aglomerarea excesivă și presiunea asupra infrastructurii și mediului.
„Sunt foarte mulți turiști care merg în zona respectivă nu pentru a rămâne în zonă, ci pentru a vedea munții, (…). Pentru că vedem un tranzit atât de accentuat, este o presiune destul de mare pe destinația respectivă și calitatea experienței pe care o ai lasă de dorit. Este foarte mult trafic, este foarte multă poluare, sunt multe gunoaie”, a declarat pentru Turnul Sfatului, Alin Chipăilă, președintele Asociației Județene de Turism.
Astfel, taxarea accesului pe Transfăgărășan reprezintă o soluție pentru creșterea calității experienței turistice și pentru implementarea unui model de turism sustenabil, responsabil față de natură și comunitățile locale.
Când a fost inaugurat Transfăgărășanul
Transfăgărășanul a fost inaugurat oficial în 1974, în urmă cu peste 51 de ani. În fiecare an, Transfăgărășanul (DN 7C) se închide pentru 7-8 luni, între 1 noiembrie și 1 iulie.
Mașinile Diesel Euro 5 și benzină Euro 2, interzise la Bruxelles
Circulația rutieră era închisă doar pe sectorul de drum cuprins între Piscu Negru și Cabana Bâlea Cascadă din cauza vremii.
Altitudine DN 7C Transfăgărășan
Transfăgărășanul, construit între 1970 și 1974, este al doilea cel mai înalt drum din România, după Transalpina. Drumul spectaculos care traversează Munții Făgăraș urcă până la altitudinea de 2.040 metri lângă Lacul Bâlea.
Câți km are Transfăgărășanul
Transfăgărășan are 92 de kilometri lungime și trece prin cel mai lung tunel din România, 887 de metri. Drumul începe în comuna Bascov, județul Argeș, în direcția Curtea de Argeș, și se termină la intersecția cu drumul DN1, între Sibiu și Brașov, lângă comuna Cârțișoara.